Deși la naștere avem un tub digestiv steril, prin laptele matern, acesta se populează cu bacterii, cărora li se adaugă ulterior cele provenite din alimentele cu care ne hrănim.
Menționam în articolul precedent că bacteriile pot fi „bune” sau „rele”, iar un dezechilibru al acestor microbi pot induce stări negative. De echilibrul florei intestinale depinde și imunitatea, într-o mare măsură. Flora de fermentație trebuie să fie în proporție de 80%, iar cea de putrefacție – 20%. În momentul în care apar dezechilibre, absorbția nutrienților scade foarte mult, astfel încât scade capacitatea de apărare a organismului.
Flora intestinală are un rol important în sinteza unor vitamine (B, K), scade nivelul colesterolului din sânge, scade indicele glicemic al alimentelor ce conțin fibre, eliberează nutrienții fibrelor din legume, fructe, cereale, pot scădea riscul de ulcere și împiedică bacteriile patogene să se instaleze. Flora de putrefacție degradează resturile alimentare care nu au fost digerate încă, normalizează timpul de tranzit, crește excreția de acizi biliari și colesterol, stabilizează glicemia, inhibă sinteza de colesterol, crește capacitatea de absobție a mineralelor (calciu, crom, seleniu, zinc, magneziu, potasiu etc), are efect benefic asupra echilibrului florei bacteriene și stimulează imunitatea.
Știai că imunitatea se bazează pe sănătatea florei intestinale și curățarea periodică a sistemului limfatic?
Astfel, trebuie să conștientizezi rolul pe care îl joci tu în susținerea activității florei intestinale și să eviți obiceiurile care o pot distruge, cum ar fi:
– Abuzul de carne;
– Consumul excesiv de zahăr alb, ciocolată și cafea;
– Abuzul de alcool;
– Lipsa legumelor și fructelor din dieta zilnică;
– Consumul de alimente acide și procesate, făina rafinată, prăjelile și grăsimile saturate;
– Utilizarea medicamentelor în mod excesiv, mai ales antibiotice.
Pentru refacerea florei intestinale, este recomandat să consumi următoarele alimente:
– Chefirul, iaurtul – consumat dimineața pe stomacul gol sau ca gustare între mese;
– Varza murată sau alte murături;
– Tărâțele din cereale, în special de grâu – înmuiate în apă, băute pe stomacul gol;
– Fructele ce conțin pectină – mere, pere, prune, banane, fructe de pădure;
– Legume – fasole verde, broccoli, conopidă, dovlecel, țelină, rădăcinoase;
– Borșul – folosit la supe/ciorbe;
– Apa de mare – care poate fi utilizată în prepararea mâncării, înlocuind astfel sarea
Asadar, pentru o imunitate construită să ne apere când avem nevoie, sunt necesare două lucruri:
- Alimentație adecvată necesităților corpului nostru;
- Sistem limfatic curățat și drenat continuu.
Cum facem acest lucru, adică să ne creștem imunitatea? Prin aport de proteine (carne, pește, ouă, lactate, fasole, năut, ciuperci, etc), obligatoriu o mânuță de fructe oleaginoase zilnic, fructe și legume la fiecare masă și nu în ultimul rând mișcare – nu degeaba se zice că mersul pe jos ajută.
0 Comentarii